Iata că avem şi noi o sărbătoare a iubirii, şi este una cu un nume cât se poate de românesc: Dragobete. Şi da, astăzi este! 
Entitate magică, Dragobete era un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic.
La vechii daci, Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, însă în timp, românii l-au transfigurat în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările “se logodesc” în această zi.
Dragobetele sărută fetele: este zicala care domină sărbătoarea în satele româneşti. Tradiţia spune că în această zi fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară, marcând astfel începutul noulul anotimp.
În alte zone alte ţării fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de cţtre băiatul care le plăcea. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.
La multi ani
)
tare legenda
MAH e tareh da’ nuj ce sa mai zik/// Celebritatile” le la noi nu mai Valentine’s day viseaza nu Dragobete ,cel autentic Romanescx(:?
Au ce invatza copii de Dragobete:)… El era un personaj pozitiv si bun asa k mai publicatzi legende si basme din-acestea:-*
moahhhhhhhhhhhhh////BAH ma lasatzi:))))))))0
frumos…Dak s-ar mai pastra si pe la noi ceva din Dragobete…?!